De fascisti am scăpat, la fel si de comunisti, într-o mare parte a lumii, pe care ne place sa o numim Lumea Liberă, libertatea de expresie, cea a presei, a cuvantul spus sau filmat, au fost sărbătorite si apreciate cu mare bucurie, de public, de jurnalisti, de toţi care aveau ceva în comun cu crearea de conţinut. Lucrurile păreau a intra pe un făgaş normal, pana cand a apărut ceva mai monstruos decat ceea ce faceau RSHA, Gestapo, CEKA….. la un loc! Se numeşte autocenzura pusă in contextul unui concept dubios, numit politically correct.
Termenul nu e nou, dar a început sa fie din ce in ce mai folosit prin anii ‘90 in SUA, surprinzător, tara care a fost locul de naştere al presei libere, unde un preşedinte si-a dat demisia în urma unui scandal de presa, tara care, cel puţin la nivel declarativ, lupta pentru democraţie si libertate în întreaga lume…. ca asa e politically correct!
Nu voi încerca eu sa dau aici definiţia acestui termen, găsiţi destule resurse pe Internet si nu am de gand sa le traduc aici. Ceea ce mă ingrijoreaza însă e faptul ca, deşi political correctness nu s-a transformat încă în articol de cod penal, lumea deja s-a aliniat: nu mai poti spune ca nu îţi plac ţiganii, negrii, arabii, homosexualii sau vegetarienii, nu e ilegal, dar nici nu da bine.
Ştiu ca nu da bine nici sa scriu postul asta, nu e politically correct sa te iei de political correctness, dar, asa cum spuneam încă de la început, termenul asta idiot, făţarnic, lipsit de conţinut si de sens, este cea mai mare ameninţare la adresa libertăţii de exprimare, acum, la început de secol XXI si nu vreau sa îmi reproşati, mai tarziu, ca nu v-am spus! ;)
Political correctness is a doctrine, fostered by a delusional, illogical minority and rapidly promoted by an unscrupulous mainstream media, which holds forth the proposition that it is entirely possible to pick up a piece of shit by the clean end.
RăspundețiȘtergere